Uniunea Europeană trece printr-un proces profund de transformare economică și energetică. În ultimii ani, schimbările climatice și creșterea temperaturilor globale au determinat Bruxelles-ul să adopte politici ferme de reducere a emisiilor de carbon.
Însă, deși industria europeană este obligată să respecte reguli stricte, nu toate țările din afara Uniunii aplică aceleași standarde. Acest lucru creează un dezechilibru major: companiile europene plătesc pentru emisiile lor, în timp ce importurile provenite din state terțe, deseori mai poluante, ajung pe piață la prețuri mai mici.
Pentru a evita această inechitate și pentru a sprijini tranziția către o economie verde, a fost introdus mecanismul numit CBAM – o taxă pe carbon aplicată la granițele Uniunii Europene.
Un instrument pentru echitate economică
Industria europeană se confruntă de ani buni cu fenomenul de „carbon leakage”, adică relocarea producției către țări unde reglementările de mediu sunt mai permisive și costurile mai mici. Astfel, companiile din Europa pierd competitivitate, în timp ce nivelul global al emisiilor nu scade, ci se mută în altă parte.
Prin CBAM, Uniunea încearcă să rezolve această problemă. Importatorii de produse precum ciment, oțel, aluminiu, îngrășăminte și energie electrică vor fi obligați să plătească o taxă corespunzătoare cantității de emisii generate în procesul de producție. În acest fel, produsele provenite din țări cu standarde mai relaxate nu vor mai avea un avantaj artificial de preț, iar firmele europene care investesc în tehnologii curate nu vor fi penalizate.
Această taxă nu este menită doar să protejeze companiile interne, ci și să transmită un mesaj clar: dacă vrei să exporți pe piața europeană, trebuie să respecți regulile jocului și să reduci poluarea. Este o formă de echilibrare a pieței, dar și o metodă prin care UE își exportă standardele ecologice către restul lumii.
Legătura cu Green Deal și obiectivele climatice
CBAM face parte din pachetul legislativ „Fit for 55”, care are ca scop reducerea cu cel puțin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. În plus, Uniunea și-a propus atingerea neutralității climatice până în 2050. Fără o taxă pe carbon la frontieră, aceste obiective ar fi greu de realizat. Chiar dacă statele membre reduc drastic poluarea internă, importurile poluante ar putea anula progresul.
Astfel, taxa pe carbon nu este un simplu instrument fiscal, ci un pilon esențial al politicii climatice europene. Ea asigură coerența măsurilor interne cu realitatea comerțului global și arată că Europa nu acceptă să își saboteze propriile eforturi prin produse ieftine și poluante venite din afară.
Cum funcționează mecanismul de ajustare
CBAM este conceput să reflecte costul real al emisiilor generate în procesul de producție. Importatorii trebuie să declare emisiile asociate bunurilor și să cumpere certificate speciale, similare celor din schema ETS (Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii al UE).
Dacă țara exportatoare are deja o taxă pe carbon sau un sistem de reducere a emisiilor, valoarea plătită se ajustează, pentru a evita dubla taxare.
Mecanismul va fi implementat treptat. Într-o primă fază, companiile trebuie să raporteze emisiile, urmând ca obligațiile financiare să se aplice integral după o perioadă de tranziție. Această etapizare permite atât firmelor europene, cât și celor din afara Uniunii să se adapteze la noile cerințe.
Impactul global și perspectivele viitoare
Introducerea CBAM are un impact semnificativ și dincolo de granițele europene. Țările care exportă masiv în Uniune vor fi obligate să își regândească strategiile industriale. În loc să piardă accesul la cea mai mare piață unică din lume, multe dintre ele vor prefera să adopte politici climatice similare sau să investească în tehnologii mai curate. Astfel, efectul mecanismului se extinde la nivel global, transformând CBAM într-un catalizator al decarbonizării internaționale.
În același timp, există și critici care susțin că taxa ar putea genera tensiuni comerciale sau chiar conflicte la nivelul Organizației Mondiale a Comerțului. Totuși, UE argumentează că măsura este conformă cu principiile comerțului liber, deoarece tratează în mod egal produsele interne și cele importate, aplicând aceeași valoare a carbonului.
Pe termen lung, CBAM va consolida poziția Uniunii ca lider global în lupta împotriva schimbărilor climatice. Taxa pe carbon la frontieră este un semnal puternic că Europa nu se mulțumește să își curețe doar propria curte, ci își asumă rolul de actor activ în remodelarea regulilor economiei mondiale.
Într-o lume în care presiunea asupra resurselor și asupra mediului devine din ce în ce mai mare, astfel de instrumente vor fi din ce în ce mai necesare.
